Semnatari:

• Asociatia “Civic Media”
• Asociatia Pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor (APADAR)
•  Grupul de Initiativa Miscarea Pro-Cetatenie Romana (MPR)
• Coalitia Impotriva Statului Politienesc

Tatiana Stepa a fost una dintre cele mai cunoscute cantautoare de muzica folk. Artista s-a nascut la Lupeni pe 21 aprilie 1963. Mama sa, olteanca din Gorj a fost data ca sluga pe cand avea doar 10 ani. Tatal sau, originar din Moldova, a fost copil de regiment. Cei 2 au fugit in Valea Jiului pentru a scapa de umilinta. Toata viata ei, Tatiana a fost inconjurata de muzica. A cantat pentru prima data pe scena pe cand era la gradinita. A studiat de mica vioara, pian si balet. Desi a facut 8 ani vioara ca instrument principal, Tatiana a urmat Liceul de Arhitectura din capitala. Aici a auzit pentru prima data muzica folk. Avand in vedere ca stia sa cante la vioara, nu i-a fost greu sa invete chitara si astfel, in septembrie 1982, pe stadionul din Fagaras, a debutat in Cenaclul Flacara cu o piesa intitulata „Si-am sa-mi fac o doina”. A ramas in componenta acestui grup muzical pana in 1985. Intre anii 1992-1996 a fost membra a Cenaclului „Totusi Iubirea” alaturi de care a participat la peste 2.000 de concerte, la un spectacol aniversar de la Galati atingand un maxim de 50.000 de spectatori. Dupa 1985, cand grupul „Cenaclul Flacara” a fost interzis si ea ca artista, Tatiana a lucrat timp de 11 ani in mina Lupeni, ca mai apoi sa vina la Bucuresti pe postul de tehnoredactor. Din 1996 si pana in prezent a sustinut peste 1.000 de concerte, marea majoritatea pe scenele marilor orase din Romania, Italia, Germania, Franta, Republica Moldova si Bulgaria. Anual, Tatiana Stepa este invitata la toate evenimentele ce tin de muzica folk din tara, printre care festivalul Om Bun, Folk You, Sighisioara sau Folkfest.

Cântăreţul Victor Socaciu a declarat pentru MEDIAFAX că, odată cu decesul Tatianei Stepa, muzica folk din România pierde una dintre cele mai “tragice” voci pe care le-a avut vreodată.

Pot să spun că pierdem poate cea mai tragică voce pe care a avut-o folkul românesc. Tragicul vocii ei ne va lipsi de acum înainte”, a spus Socaciu. “Este una dintre marile personalităţi feminine pe care o pierdem şi pe care o regretăm toţi”, a adăugat acesta.
De asemenea, Socaciu a amintit că, de-a lungul suferinţei Tatianei în lupta sa cu boala, colegii săi de breaslă au încercat să-i fie sprijin, însă ea era de multe ori cea care reuşea să-i îmbărbăteze. “Era un caracter puternic”, a spus acesta.

“Deşi moare tânără, lasă în urmă o cariera frumoasă şi o arhivă de cântece de mare sensibilitate, cu o încărcătură emoţională unică, cum numai vocea ei a putut să transmită marelui public”, a concluzionat Socaciu.

Cântăreaţa de muzică folk Tatiana Stepa a murit din cauza unui cancer de col uterin , la vârsta de 46 de ani, vineri dimineaţă, la Spitalul Militar Central din Capitală. Ea a fost diagnosticată cu această boală în urmă cu cinci ani.

Fără a fi o lucrare ştiinţifică sau cu pretenţii de a fi făcut vreo descoperire – după cum spune chiar Dan Manolăchescu – , „Mituri ale Ţinutului Secuiesc” face o incursiune în legendele şi miturile acestei zone, de la acela că vânzătoarea nu îţi dă pâine dacă ceri în română, şi până la cel mai cu greutate dintre ele – autonomia. Într-un limbaj direct şi echilibrat, fără a patina de o parte sau alta, „Miturile” ridică întrebări şi dă răspunsuri evidente, dar puţin rostite până acum în public, riscând să supere sau, de ce nu?, să primească consimţirea mai mult sau mai puţin recunoscută atât a românilor, cât şi a maghiarilor.

Definite în dicţionar ca „povestiri fabuloase care cuprind credinţele popoarelor (antice) despre originea universului şi a fenomenelor naturii, despre zei şi eroi legendari”, sau „născociri, poveşti, basme”, miturile propuse aici sunt însă cât se poate de periculoase şi de actuale…

A.S.: Cum a luat naştere „Mituri ale Ţinutului Secuiesc”?

D.M.: Este un proiect foarte vechi, care a luat formă în timp. Încet, încet, vorbind cu românii, vorbind cu maghiarii, am realizat că multe dintre punctele de disensiune ale celor două etniicomunităţi nu sunt chiar fitile de bombă, ci sunt mici neînţelegeri care pot fi rezolvate prin discuţii. Nenumăratele editoriale, comentarii, analize pe tema relaţiilor dintre români şi maghiari nu aveau finalitate. Astfel mi-am dat seama că la un moment dat ar trebui să fac ceva care să aibă cap şi coadă, şi uite aşa a luat formă şi fiinţă cartea „Mituri ale Ţinutului Secuiesc”, căreia eu i-am mai spus şi „Mic îndreptar de convieţuire româno – maghiară”. Acest subtitlu nu apare pe copertă, ca nu carecumva să se înţeleagă că această carte e vreun dicţionar…

A.S.: De ce „mituri“?

D.M.: Pentru că de fapt toate problemele pe care la ating sunt doar legende, tabuu-uri, mituri, sindroame şi simptome ale unei convieţuiri defectuoase.

A.S.: Cum „supravieţuiesc” miturile acestea?

D.M.: Bineînţeles că sunt întreţinute de politicienii ambelor părţi adică de cei care ne conduc destinele, de liderii care în momentul de faţă, din nefericire, sunt doar politicieni. Societatea civilă este ori aservită, ori incapabilă să se pună cu aceştia.

A.S.: Cât de periculoase sunt?

D.M.: Sunt extrem de periculoase pentru că ne duc exact într-o zonă în care au fost sau mai sunt zone precum Kosovo, Transnistria, Abhazia şi aşa mai departe.

A.S.: Sigur au fost şi momente interesante în conceperea cărţii…

D.M.: Interesante au fost experienţele pe care le-am avut legate de convieţuirea minoritar majoritară cu cea majoritar minoritară în unele zone pe care le-am vizitat în celebrul turneu. Spuneam atunci că fiecare român şi fiecare maghiar ar trebui să treacă puţin prin Kosovo ca să priceapă limpede unde nu trebuie să ajungem.

A.S.: Ce reacţii crezi că vor avea cititorii?

D.M.: Unii se vor regăsi. Alţii nu. Paradoxul este că se vor regăsi şi români şi maghiari. Aşa cum şi cei care nu se vor regăsi vor fi din ambele etnii. Practic asta e frumuseţea: că din ambele categorii (şi din cei pro şi din cei contra) vor face parte atât români cât şi maghiari. Cred că realizarea din punct de vedere jurnalistic, profesională, este maximă. Pot să supăr ambele părţi, şi în acelaşi timp să mulţumesc ambele părţi. Evident primii care se vor supăra vor fi politicienii pe care îi las fără obiectul muncii…
A.S.: Ce răspunsuri oferi?

D.M.: Cartea are multe, foarte multe răspunsuri la foarte multe din subiectele aflate pe agenda politicienilor români şi maghiari din Secuime. Cred că sunt nişte răspunsuri de bun simţ pe care fiecare dintre noi le-ar putea găsi dacă ar avea un moment de linişte, în care să se debaraseze de orgolii, îndârjiri, de micile răutăţi şi expe rienţele neplăcute pe care le-a avut de-a lungul timpului în relaţia cu celălalt. Din păcate acest frecuş întreţinut foarte bine de politicieni ne face să nu mai vedem pădurea din cauza copacilor. Răspunsurile sunt lângă noi, sunt incredibil de simple, dar noi n-avem cum să le aflăm pentru că de foarte multe ori nu ştim să punem întrebarea.

A.S.: Când, unde, la ce oră are loc lansarea?

D.M.: Lansarea va fi mâine de la ora 16. Nu am invitaţi speciali pentru acest moment, de aceea are loc şi această campanie de mediatizare a lansării, ca să poată participa oricine doreşte. Am dorit să organizez lansarea în Parcul Central, la Green Garden, tocmai pentru că în Sfântu-Gheorghe anumite locaţii au conotaţii etnice. Dacă va ploua, normal că vom găsi o altă locaţie…

A.S.: Ai pregătit şi o ediţie în limba maghiară… când va apărea?

D.M.: Va apărea şi ediţia în limba maghiară în maxim o săptămână. Se află deja sub tipar, dar a durat mai mult traducerea. Am vrut neapărat să apară atât ediţia în română cât şi cea în maghiară pentru că eu cred că fiecare trebuie să citească această carte pe limba lui şi în limba lui.

A.S.: Pasul următor?

D.M.: O să pornesc într-un turneu prin Ardeal, dar şi la Bucureşti, pentru că sper că dezbaterile pe care le va genera cartea să înceapă să deschidă ochii unora şi altora.

Nu. Aparentele sunt mai inselatoare ca niciodata, scrie Ion Slubschi într-un articol publicat de portalul Basarabialazi.ro . Chiar si in urma unor fraude masive, comunistilor le lipseste un vot. Au ratat siguranta guvernarii la mustata, pe finalul numararii voturilor, si anume dupa adunarea voturilor basarabenilor din diaspora. Asa-zisul “vot de aur” poate fi considerat, si opozitia trebue sa-l utilizeze in boicotarea alegerii presedintelui, ca un veto dat ideii de guvernare comunista din partea celor care au fost nevoiti sa-si ia lumea in cap si sa porneasca in sapte zari pentru a putea oferi un viitor copiilor, din partea celor care au fugit din calea “binefacerilor” guvernarilor voroniene. Veto-ul pe care il are opozitia trebuie utilizat si in numele unei frumoase generatii  a tinerilor basarabeni, in numele celor schingiuiti si rastigniti in saptamanile de patima a acestei generatii, scrie Ion Slubschi.

Desigur, scepticismul este starea de moment care predomina in randul tuturor. Dar haideti sa privim altfel lucrurile.

Ambele tabere depind de acel vot, prin urmare nu exista inca invingatori. Comunistii nu se afla in avantaj fata de opozitie, dimpotriva, comunistii sunt in deriva, planul diabolic al lui Voronin nu a reusit, opozitia nu s-a lasat momita de autoincendierea in stil hitlerist a  celor doua cladiri si nu a intrat in capcana intinsa meticulos de batranul militian. Astfel acesta nu a mai putut declansa starea de asediu, arestarea liderilor opozitiei pentru o pretinsa lovitura de stat, iar nervii nereusitei s-au transformat in cruzime fara margini asupra unor tineri inocenti. Crimele, cruzimea arestarilor stradale, tortura au ingrozit in cele din urma o Europa si o lume intreaga, mai putin autoritatile ruse. Condamnarea europeana, incrancenarea opozitiei, ruperea societatii in doua, blocarea relatiilor politice cu Romania, care a condus si la un blocaj comercial, in conditiile in care piata romaneasca este pe primul loc la destinatia marfurilor moldovenesti, i-au subrezit lui Voronin pozitia chiar si in interiorul propriului sistem. Antiromanismul e bun pentru comunisti pana la interese comerciale. Or, reactia paranoica a batranului dictator a periclitat in mare masura si marile afaceri ale anturajului guvernantilor comunisti, notează Ion Slubschi.

Se vorbeste despre posibile tradari in tabara opozitiei, dar se neglijeaza posibilele “deviatii” in randurile deputatilor comunisti. Este firesc ca lupii tineri ca Dodon si Lupu sa se gandeasca la viitorul lor politic si sa constientizeze ca Voronin este maseaua stricata a sistemului din care fac parte. Deci nu sunt excluse miscari in sens invers. Bineinteles ca totul depinde de unitatea si fermitatea opozitiei.

Daca legam scrutinul din 5 aprilie 2009 cu alegerile locale din 2007, opozitia este intr-un evident avantaj in special prin castigarea  primariei Chisinaului. S-a vazut cat de importanta este Primaria Capitalei ca tribuna pentru opozitie in tot acest angrenaj, primarul devenind o voce luata in seama de autoritatile europene. Marea pierdere a comunistilor deriva din importanta economica a orasului Chisinau, unde este concentrata in cea mai mare parte activitatea productiva si comerciala. Nu stiu cat de mult constientizeaza acest lucru tanarul primar, dar il poate consilia mult mai versatul coleg de opozitie, fostul primar Serafim Urechean. In aceste conditii, a fi primarul capitalei R. Moldova echivaleaza in mare cu puterile unui premier. Nu intamplator si “marele defunct” Rosca a incercat la un moment dat sa devina primar, notează Ion Slubschi.

Am marea convingere ca nu va trada niciun deputat al opozitiei. Banii si santajul, doua instrumente ale comunistilor pentru a transforma “votul de aur” in derizoriu, palesc in fata dorintei de a face si de a  avea un viitor in politica, or un eventul tradator ar darama in acest moment viitorul si speranta basarabenilor, si ar lua asupra sa inclusiv  crimele comunistilor. O povara prea mare si, repet, nu cred ca este dispus cineva sa se sacrifice.

Potrivit lui Ion Slubschi, declansarea alegerilor anticipate este in avantajul total al opozitiei. Pentru ca intre timp pentru multi dintre cei care au votat pe 5 aprilie cu PCRM li s-a dezvaluit adevarata fata a comunistilor; situatia economica este scapata de sub control iar in cele peste doua luni cat vor mai guverna, nu vor avea resurse financiare nici macar pentru actualul nivel al salariilor si pensiilor, darmite pentru majorarea acestora cu  20%. Dincolo de efectele crizei economice globale, comunistii si-au taiat singuri multe craci de sub propriile picioare. Asadar, bani de la propriii cetateni care lucreaza in strainatate vin tot mai putini, bani de la Uniunea Europeana vor veni doar atunci cand va exista democratie si consens  social,  exportul  in scadere, acuzatii puerile la adresa principalului partener comercial, o intreaga armata de functionari si bugetari, deocamdata fideli tovarasilor,  care trebuie intretinuta …, scrie Ion Slubschi în tr-un articol publicat de Basarabialazi.ro

Sunt astea in avantajul puterii? Nu.

O noua campanie electorala desfasurata sub o stricta  supraveghere a organismelor internationale, printr-o mai buna organizare a opozitiei, stiidu-se deja toate datele problemelor, prin acces  la  televiziunea publica, va avea cu totul alte rezultate, conchide Ion Slubschi.